05:36
GESÚ CAMINA SUPRA L'ACQUA (vedi Matteo 12, 22-35) - in versi siciliani a cura di Padre Pino Licciardi. GESÚ CAMINA SUPRA L'ACQUA (vedi Matteo 12, 22-35) - in versi siciliani a cura di Padre Pino …Altro
GESÚ CAMINA SUPRA L'ACQUA (vedi Matteo 12, 22-35) - in versi siciliani a cura di Padre Pino Licciardi.

GESÚ CAMINA SUPRA L'ACQUA (vedi Matteo 12, 22-35) - in versi siciliani a cura di Padre Pino Licciardi

GESÚ CAMINA SUPRA L'ACQUA
(vedi Matteo 12, 22-35)

Mai s'avìa vistu stari tanti genti
tutt'attornu a Gesú alleiramenti.
Finitu avianu appena di manciari
tutti di pani e i pisci, chi carriari
nte gran cannistri ognunu avia già vistu
pi manu di discipuli, ma chistu
beni di Diu dunn'é c'avia spuntatu
na pocu un sinni avianu addunatu.

Ma tutti nni manciaru e si saziaru
e, nsemmula, o Signuri ringraziaru.
Ma a nuddu ci passava pi la menti
ch'era ura di smuntari lestamenti,
ca la jurnata curta si facìa,
ch'era tempu 'i mittirisi pa via,
ca ognunu a la so casa avia a turnari
ora ca u suli stava pi cuddari.

Gesú chiama i discipuli a rapportu
e ci cumanna 'i scínniri a lu portu,
acchianari nta varca e navicari
pi jiri all'autru latu di lu mari.
Nto mentri Iddu ristava a salutari
tutta a genti pi falla spirugghiari
a méttisi pa strata, c'arrivari
ognunu a casa avia prima 'i scurari.

Appena u primu gruppu di personi
si movi e pigghia 'i casa a direzioni,
adaciu adaciu a genti s'alluntana
a frotti a frotti e pari na ciumana
chi da campagna scinni versu i strati
chi cunnucinu ognunu a so citati.
Doppu na para d'uri finalmenti
di tutta da gran fudda un c'é cchiú nenti.

Gesú isa l'occhi ncelu e poi suspira,
mentri saluta a genti chi si gira
doppu chi già è luntanu da so vista,
ma a lassari ddu postu si rattrista
pi tuttu chiddu c' avia vistu e ntisu
ca avia tastatu anticchia 'i Paradisu,
dunni l'amuri sulu si respira
e gioia 'i tutti lati ddà traspira.

Quannu cchiú nuddu è a vista, Gesú acchiana
versu a muntagna dunni l'aria è sana
e nsilenziu si trova a la prisenza
du Patri so di cui un pò fari senza.
L'amuri di lu Patri è nta lu Figghiu,
chiddu chi piace o Patri voli u Figghiu,
lu respiru du Patri Iddu respira,
fari a so vuluntati è la so mira.

Tutta la sira e a notti sta a priari,
e a ferita 'i duluri pò sanari
chi pruvó pi la morti di Giuvanni,
e nto so cori nfini è paci granni.
Nto mentri chi Gesú ddà sta priannu,
li discipuli sò stannu remannu
pi jiri all'autru latu di lu mari,
ma u ventu è forti ca li fa scantari.

Mentri chiddi si dunanu da fari
cu tutti i forzi pi putiri stari
a galla dintra a varca, Gesú veni,
camina supra l'acqua e nun si teni,
tantu è sicuru lu so passu, e allura
lu virinu i discipuli e a paura
li fa gridari forti, ca ci pari
di vidiri un fantasma nta lu mari.

Gesú si ci avvicina: "Un vi scantati!
Curaggiu! -grida- Iu sugnu, un vi scantati!".
Petru allura si pigghia di curaggiu:
"Signuri, si sî Tu, dammi passaggiu,
e supra l'acqua fammi caminari
e finu unni si Tu fammi arrivari!".
Chistu ci dici Petru e Gesú:"Veni!
Scinni da varca e supra l'acqua veni".

Petru scinni da varca e a caminari
cumincia supra l'acqua, ed a taliari
sta sulu o so Maistru, ma lu ventu
l'acqua ci ammutta contru e lu paventu
arreri pigghia a Petru e u fa scantari,
e araciu araciu cumincia a affunnari.
L'occhi isa allura, e poi grida: "Signuri,
staiu affunnannu, salvami, Signuri!"

Gesú subitu stenni la so manu,
e dici, mentri 'i Petru strinci a manu:
"Omu di poca fidi, chi mutivu
avisti 'i dubitari, un sugnu Iu vivu?".
Allura supra a varca Iddu acchianau,
e u ventu all'improvisu si calmau.
Chiddi da varca si ci addinucchiaru:
"Veru Figghiu di Diu sî!" ci gridaru.

Ora ca u mari è calmu, u so tragittu
tranquillu fa la varca e punta drittu
finu ca arrriva a cala d'un villaggiu
d'unni chi sbarca tuttu l'equipaggiu.
Sunnu a Genézaret e tutta a genti
ricanusci a Gesú, e ntempu un nenti
si spargi a vuci ntutta la cuntrata,
e pi Gesú cumincia la jurnata.

Di tutti i banni portanu malati,
e prestu a chiazza è china: sû sciancati,
paralitici, surdi, orbi... Chi pena
prova Gesú nto cori e cu gran lena
a tutti s'avvivcina, ca tuccallu
ognunu voli, basta u so mantellu.
Basta tuccallu ca ogni malatia
di subitu scumpari e vola via.

Giuseppe Licciardi (Padre Pino)